Ne simțim stresați atunci când considerăm că este un dezechilibru între cerințe și capacitatea de răspuns sau când există discrepanță între starea actuală și cea dorită de noi. Fiind vorba de aprecierea personală a resurselor, stresul are o importantă componentă subiectivă. Ceea ce pentru unii înseamnă amenințare, pentru alții poate însemna o provocare. De aici și apariția celor două tipuri de stres: eustres  – cel bun, care ne ajută să evoluăm, să facem față provocărilor, fiind o stimulare optimă și distres  – cel pe care îl simțim ca o solicitare copleșitoare, ca o supraîncărcare.
Deci stresul poate fi și pozitiv. Ne provoacă organismul să producă adrenalină care ne va ajuta să ducem sarcinile la bun sfârșit, să ne finalizăm proiectele, să ne crească capacitatea de performanță și rezolvare a problemelor. Stresul cronic, acela care este constant și persistă pe o anumită perioadă de timp, poate fi debilitant și copleșitor. Acesta poate afecta starea noastră de bine, atât fizică, cât și psihică. Studiile arată că stresul contribuie la dezvoltarea majorității bolilor: boli cardiace, depresii, obezitate și slăbirea sistemului imunitar.

Ce simțim când suntem stresați

• La nivel fiziologic: tensiune musculară, ticuri, hiperventilație, tahicardie, aritmii, hipertensiune, intensificarea tranzitului gastrointestinal, hipertranspirație, etc.

• La nivel emoțional: frustrare, ostilitate, anxietate, tensiune, nervozitate, neliniște, depresie, demoralizare, insatisfacție, sentiment de neputinţă, autoevaluare negativă, labilitate, culpabilitate.

• La nivel cognitiv: deteriorări ale memoriei, grad scăzut de concentrare, scăderea capacității de decizie, planificare și organizare, blocaje, creativitate redusă, toleranță scăzută la frustrare, ideație obsesiva și irațională.

• La nivel comportamental: scăderea performanței, fluctuație și absenteism profesional, pasivitate, agresivitate, exces sau pierderea apetitului, insomnii sau hipersomnii, abuz de substanțe (alcool, tutun, cafea, sedative).

Fiecare persoană este afectată de stres în mod diferit. Pentru a identifica cum te afectează pe tine, va trebui să îți răspunzi la câteva întrebări.

Care dintre simptomele enumerate le regăsești la tine? Încearcă să vezi cum gândești și cum te porți când ești stresat față de perioadele când nu ești.

Ce situații sau evenimente te stresează? Copiii, relația de cuplu, șeful, subalternii, colegii, sănătatea, părinții

Cum faci față stresului? Identifică ce comportamente ai ca să faci față stresului: funcționale, adaptative (încerci să mănânci sănătos, să faci sport, să dormi, să te simți bine) și care nu sunt (fumezi, consumi mâncare nesănătoasă, alcool sau droguri, etc).

Femeile și bărbații răspund diferit la stres

Asociația Psihologilor Americani a efectuat un studiu legat de stres pe populația americană. Potrivit studiului, femeile sunt mai predispuse la stres și percep mult mai multe situații sau contexte ca fiind stresante. În plus, ele sunt mai preocupate decât bărbații de cum le afectează stresul viața. Una din explicații ar fi că femeile, în calitate de manageri ai sănătății în familiile lor sunt cele care iau decizii cu privire la multe aspecte: program, alimentație, vizite la doctor. Ele au grijă de copii, dar și de părinți, mai ales când aceștia au probleme de sănătate. Din păcate, femeile nu fac suficienți pași pentru a-și reduce stresul și sănătatea lor suferă din această cauză.

Femeile obișnuiesc să se simtă nervoase, să plângă, se simt lipsite de energie, în timp ce bărbații au probleme cu somnul, se simt irascibili și furioși.

În următoarele articole vei afla cum să gestionezi corect stresul în familie și la serviciu. Totodată, poți urmări înregistrarea webinarului ”Managementul Stresului” din 22 octombrie.

 Video Webinar Managementul Stresului